C

Cum poți face saltul de la un centru intermediar la un jucător regional în Europa Centrală și de Est

O analiză a limitelor actuale și tendințelor de dezvoltare a orașelor medii ce au cunoscut o dinamică explozivă a industriei IT&O.
Iașul se apropie de epuizarea unui ciclu de dezvoltare în IT&O
În mai anul acesta, în cadrul unei emisiuni de pe Digi 24, ce a avut ca tematică industria IT din Iași, antreprenorul ieșean Emanuel Martoncă a identificat cu mare acuratețe actorii principali, dar și oportunitățile, care au stat la baza saltului impresionant al Iașului în domeniu IT&Outsourcing (vezi graficul).

Antreprenorul ieșean a surprins valorificarea într-o manieră eficientă a polului de talente, a expansiunii aeroportuare și a stocului de birouri. Spre finalul intervenției sale a subliniat necesitatea valorificării unor noi oportunități, care să marcheze următorul stadiu evolutiv al IT&Outsourcing-ului ieșean, după epuizarea ciclului actual. Care vor fi acestea!? Problema noilor oportunități necesare noului salt, care trebuie să fie, deopotrivă, cantitativ, dar mai ales calitativ, e o provocare!
La ce anume să fim atenți
În actuala etapă de evoluție a structurilor teritoriale naționale din estul UE, monocentric proiectate și construite în interiorul episodului socialist, pentru a detecta semne ale noilor sistemogeneze economice, trebuie să fim atenți la evoluția spațială a unor sectoare economice – mai ales a celor noi, din start aliniate la mecanismul economic global.
Cel mai adesea suntem tentați să căutăm logica geografică a repartiției teritoriale, căutând gradienți la nivelul regional și ignorând schimbările, care deseori sunt mai agresive, de la nivelul structurilor economice ierarhizate ale orașelor – privite ca elemente punctuale, care oferă oportunități de localizare în funcție de dimnsiune lor funcțională.
Marele oraș are o dublă sursă de dezvoltare: una teritorială, care ține de relațiile sale cu regiunea ce l-a generat și una globală. Acest fapt induce multiple avantaje marelui oraș în localizarea industriilor IT, acesta fiind și pol de talente, și convergență economică regională, dar și nod de comunicații ce asigură relația regiunii cu sistemul global.
Ce se întâmplă în Polonia
La nivelul Uniunii Europene, spațiile marginale central-est europene au intrat de mai bine de un deceniu într-o etapă în care par să-și valorifice avantajele în evoluția domeniilor IT&Outsourcing. Statele din zonă (Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România sau Bulgaria) au devenit în ultimii ani extrem de active.
Deja modelul difuziei în funcție de ierarhia urbană e o realitate. Orașele secundare, precum Cracovia, Wroclaw sau Poznan – în Polonia, Brno – în Republica Cehă, Kosice – în Slovacia sau Cluj, Iași și Timișoara – în România, având creșteri superioare capitalelor, au devenit competitori reali pe piața IT&Outsourcing.
Mai mult, încă din 2015, încep să apară în periodicele unor companii imobiliare globale informații despre următorul nivel ierarhic urban.
Polonia e din nou pionieră în estul UE. Orașe din palierul terțiar polonez au devenit atractive pentru delocalizările compartimentelor BPO, SSC, uneori și ITO: Opole, Olsztyn, Torun, Kielce, Rodom, sau Czestochowa, profitând de presiunea tot mai mare a multinaționalelor asupra resurselor de forța de muncă din mai marile orașe poloneze.
Ce se întâmplă în România
E și nivelul terțiar al orașelor din România în același stadiu evolutiv? Statistica oficială (INSSE) sau cea alternativă (topfirme.com sau listafirme.ro) încă nu demonstrează că etapa de delocalizare a compartimentelor BPO, SCC sau ITO în orașele terțiare e o realitate manifestă.
Ba dimpotrivă, orașele secundare consolidate, precum Iași, Cluj și Brașov își continuă expansiunea, iar Craiova și Constanța sunt de abia în prima perioadă de accelerare a creșterii pe domeniile IT&Outsourcing.
Însă orașele intermediare, greu de încadrat în rândul celor secundare, deoarece din cele mai multe puncte de vedere aparțin nivelului terțiar al ierarhiei urbane, precum Galați, Oradea, Sibiu, Târgu Mureș, Ploiești sau Pitești, înregistrează câteva performanțe în domeniu.
Există o întârziere de circa doi ani între cifrele oficiale, vehiculate de INSSE și realitatea din teritoriu. E un interval prea lung pentru a sesiza metamorfozele unui domeniu atât de dinamic, pe care nici statistica alternativă nu-l poate suplini pe de-a-întregul, având în vedere faptul că datele pentru companii sunt raportate la centrul social al firmei.
Punctele de lucru, extrem de importante în localizarea acestei industrii, sunt ignorate
Punctele de lucru, extrem de importante în localizarea acestei industrii sunt ignorate. Ca urmare o inventariere se poate face doar apelând fie la anchete realizate la punctele de lucru, fie la articolele din presa economică specializată sau cea locală, care notifică cu acribie orice implantare IT&Outsourcing.
Iașul, unul dintre cele mai consolidate orașe secundare ale României, a înregistrat în ultimii patru ani un salt de la 8,4 mii salariați, în 2013, la 16, 4 mii salariați, în 20161, în diversele domenii ale IT&Outsourcing.
Companiile își relochează la Iași mai ales compartimentele de Research & Development
Nu m-aș hazarda să prezint o structură pe compartimentele economice ale IT&Outsourcing sau câți dintre salariați lucrează in IT-ul propriu-zis și câți în serviciile externalizate, deoarece există riscul unor erori statistice, determinate în primul rând de complicata apartenență a domeniului la mai multe coduri CAEN, dar și datorită faptului că aproape 5,7 mii salariați (34,7%) sunt raportați la punctele de lucru ale unor companii ce au sediul în București, Timișoara, Cluj sau Brașov.
Însă aș putea face o apreciere calitativă: majoritatea implantărilor din ultimii ani aparțin compartimentelor R&D, indiferent de codurile CAEN de care aparțin companiile. Relativ, compartimentele inferioare ale IT&Outsourcing sunt în repliere în raport cu cele superioare.
O situație falsă, cifrele ar trebui să fie mult mai mari
Practic e imposibil să reconstituim contribuția reală a Iașului la cifra de afaceri a domeniului la nivel național, având în vedere că datele acestea sunt teritorializate la nivelul sediilor sociale ale companiilor.
Peste 306 milioane de euro reprezintă doar cifra de afaceri a companiilor cu sediul în Iași. Având în vedere cele câteva zeci de puncte de lucru, multe dintre ele cu dimensiuni foarte mari (între 400 și 1600 salariați, precum Continental, UBIS, GFK, Capgemini, Endava etc.), consider că importanța la nivel național al centrului IT Iași e mult mai mare decât cifra vehiculată în statisticile naționale.
Din acest punct de vedere Iașul, care dintre toate orașele secundare are cel mai mare număr de salariați în punctele de lucru, e și cel mai penalizat oraș în ierarhia cifrei de afaceri obținută în IT&Outsourcing-ul românesc.
Marea problemă acum este lipsa unui cluster IT regional
Pentru un oraș secundar banal de la marginea estică a UE, cifrele vehiculate și dinamica lor recentă pot fi privite ca îmbucurătoare, dar pentru un centru urban ce aspiră la statutul de veritabilă metropolă regională, dincolo de discursurile impregnate de patriotism local și deseori de provincialism, e insuficient!
Pentru evoluția viitoare, marea problemă nu o mai reprezintă însă infrastructura! Nu mai e vorba nici de lipsa curselor aeriene, nici de absența de pe piața office a marilor clădiri de birouri sau a marilor proiecte, ci de cvasi-absența elementelor unei economii regionale – veritabilul cluster IT care să funcționeze la nivel regional.
Și nu e vorba de lipsa unei structuri instituționale (din acest punct de vedere sunt lăudabile eforturile clusterului EURONEST de a crea o rețea între actorii regionali ai acestei industrii), ci de fragilitatea relațiilor dintre actorii teritoriali ai economiei – între Iași, ca oraș primat la nivelul regiunii și cele secundare (Bacău, Suceava sau, de ce nu, Galați) sau între acestea din urmă.
Dinamica ulterioară a industriei ieșene trebuie să angreneze întreaga regiune
Fără îndoială, oportunități precum existența polului de talente sau eficientizarea legăturilor aeroportuare și inaugurarea unor noi clădiri de birouri vor juca în continuare un rol important în menținerea Iașului ca pol IT&Outsourcing care contează în partea central și estică a Europei.
Dar noul salt al industriei trebuie să fie unul, deopotrivă, cantitativ și calitativ. Cu un hinterland funcțional potențial mai mare decât al multor orașe din categoria sa din estul european, dinamica ulterioară a industriei ieșene trebuie să angreneze întreaga regiune și nu numai prin vectorul convergent al salariaților, ci și printr-o divergența a unor compartimente ale firmelor IT&Outsourcing active Iași către orașele secundare la nivel regional.
De remarcat dinamica Iașului în ultimii 4 ani
Pentru relevarea situației actuale a industriei la nivel regional, am optat pentru o cartografie într-o manieră iconografică, extrem de prezentă în scrierile de profil.
Utilizarea graficelor de tip radar vine să suplinească lipsa altor informații spațiale. Pe de o parte, am urmărit rangul pe care-l ocupă fiecare centru urban la nivel regional, iar pe de altă parte, s-a reprezentat ceea ce am putea numi un scor relativ la Iași (orașul primat al regiunii, care a fost egalizat cu 100) pe fiecare indicator în parte.
În același timp, apelând la o scară de culori, e reprezentată și dinamica indicatorilor. De remarcat detașarea netă a Iașului, atât ca dimensiune, cât și ca dinamică (pe intervalul 2013-2016) la nivelul tuturor indicatorilor considerați reprezentativi pentru domeniul IT&Outsourcing (numărul de salariați, cifra de afaceri, numărul de absolvenți IT, suprafața de birouri, numărul de pasageri aeroportuari).
Au apărut primele delocalizări dinspre Iași
E posibil să fie necesar mai mult timp pentru a se crea legăturile capabile să structureze un cluster regional, măcar la nivelul acestor domenii.
Însă, așa cum în deceniul trecut au apărut la Iași primele puncte de lucru ale marilor companii multinaționale cu sediul social la București (Xerox, Ubis, Oracle etc.), Cluj (Endava, Arobs), Timișoara (Continental) sau Brașov (Pentalog, Preh), în ultimii ani am asistat la primele delocalizări dinspre Iași, prin crearea unor puncte de lucru la Timișoara (Ness), Bacău (SCC. Conduent), Suceava (Mind).

Din această înșiruire, ne interesează mai mult orașele moldovene, cu care Iașul mai împărtășește vecinătatea regională a unor puncte de lucru aparținătoare companiilor Capgemini sau Arobs – cu sediul social în localități externe Moldovei.
Cum ar putea arăta și unde s-ar extinde clusterul
Din această perspectivă, oportunități deseori ignorate sau mai greu sesizabile, pot fi activate, devenind motoarele principale ale noului salt al IT-ului, de data aceasta la nivel regional. Aici intră în joc acei actori teritoriali capabili să genereze o economie regională.
În partea centrală și de nord a Moldovei apusene se conturează deja un cluster IT de talie regională, unde Iașul e orașul de prim ordin, care se poate baza în dezvoltarea sa pe delocalizarea unor activități de BPO și SSC, eventual ITO în orașele secundare la nivel regional: Bacău, Suceava – ambele orașe poli de talente de importanță regională sau, de ce nu, Botoșanii sau Piatra Neamț, care au o tradiție în industria electronică și electrotehnică, ce a generat câțiva jucători importanți la nivel național, care au propriile servicii IT. Chiar și Galațiul ar avea șanse mai mari în această industrie, dacă ar deveni o interfață între structurile centrate pe București și Iași.
Saltul de la un jucător intermediar la un jucător regional
Mai mulți poli care să acționeze în tandem, în interiorul unui cluster IT, ar atenua dezavantajele Iașului legate de dimensiunea polului IT.
O astfel de structură, pe lângă implicarea orașelor terțiare la nivelul acestei industrii, ar constitui un avantaj real pentru Iași, care s-ar putea specializa în cadrul clusterului pe ITO și R&D, când vorbim de companiile multinaționale, devenind în același timp un pol care contează pe piața start-up-urilor inovative, degrevat fiind de presiunea asupra pieței de muncă, exercitată actualmente de multinaționale.
Una e să fii un jucător intermediar – cu aproximativ 16.000 de salariați pe piața IT și Outsourcing și alta e să ai o piață bazată pe o structură policentrică, care ar putea evolua rapid la peste 30 000 de salariați și care va impune clusterul ca jucător major în Europa centrală și de est.

CategoriesNumarul 6

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *