e

eHEALTH. Ce înseamnă sănătatea digitală în România?

Până în 2007, la apariția telefoanelor smart, se numea eHealth tot ce cădea sub incidența IT în domeniul sănătății. Mai specific: telemedicină, imagistică și programe de IT folosite mai mult în administrație și cele cu aplicabilitate relativă în mediul clinic, dosarele de sănătate ale pacienților și rețetele electronice.
După 2007, prin sănătate digitală/ eHealth înțelegem cele enumerate deja, plus tot restul: de la comunități online, la monitorizarea pacienților la distanță, monitorizare personală prin wearables, până la big data, cercetare, automatizare, medicină de precizie și personalizată, realitate virtuală, noi modalități pentru educația medicală și educația pacienților, noi modalități de creionare a politicilor publice, wealness, fitness.
Este un domeniu în plină explozie, cu nișe încă fluctuante. Vorbim astfel de o democratizare mediată tehnologic. Avem atât soluții noi, cât și noi jucători și o renegociere de forțe.



Lorena Macnaughtan, MBA, este directorul iCEE.health, eveniment dedicat inovației în sănătate, destinat tuturor participanților în sistem: pacienți, doctori, asistenți, studenți, antreprenori, manageri, autorități. Acesta are loc în fiecare iunie, în București, sub umbrela iCEE.fest, cel mai mare festival de technologie digitală din Europa Centrală și de Est. În plus, Lorena este activă în România, susținând startupuri ca mentor sau, mai recent, ca membru în juriu în cadrul primului hackathon pe teme de sănătate și în cadrul Central European Startup Awards. Cu bogată experiență în industria IT, își scrie teza doctorală în cadrul programului multidisciplinar Horizon Digital Economy Institute, Universitatea din Nottingham.


Acum, în România, prima inițiativă administrativă a fost introducerea rețetei electronice. Dar există și o firmă, Infoworld, care este activă și internațional din 2000. Avem desigur și inițiative de la firul ierbii, „din sistem”, precum centrul de telemedicină din spitalul Marie Curie, secția neonatologie.
Sistemul e sănătate românesc este cotat ultimul din Europa, nu din Uniunea Europeană
Fenomenul eHealth din România a fost favorizat de aceiași factori ca peste tot în lume – accesul la informație și tehnologie. Și frustrările în interacțiunea cu sistemele medicale. Nu doar informația medicală a evadat din spațiul rezervat până nu foarte demult specialiștilor, ci și corpul uman.
Acum putem să „ne cunoaștem” corpul prin tehnologie, putem să ne monitorizăm nu doar activitatea, ci și unii indicatori fiziologici. Nu trebuie să fim în cabinetul unui doctor pentru a ști ce puls avem, de exemplu.
Mai „nou”, există o conștientizare acută a stării sistemului de sănătate din România. A început cu tragedia de la Colectiv și continuă prin multe alte expuneri.
Nu este vorba doar de emoție aici, ci și de o componentă cât se poate de rațională pe care o regăsesc în antrenarea profesioniștilor din sănătate, dar și a altor inițiative private sau ale societății civile. Statisticile pe sănătate pentru România sunt devastatoare. Nu este subiectul discuției dar, ca idee, sistemul de sănătate românesc este cotat ultimul din Europa, nu din Uniunea Europeană. Ultimul dintre toate statele europene, conform Euro Health Consumer Index 2016.
Ce arată rău în peisajul eHealth românesc

  • Cum arată peisajul eHealth românesc la acest moment? Arată foarte bine și foarte puțin bine.
  • Este bine că au existat programe precum rețeta electronică, sau dosarul electronic al pacientului mai recent.
  • Nu este ok modul cum au fost concepute, implementate, faptul că nu funcționează, că nu sunt securizate.
  • Nu este bine că nu am învățat din eșecul unor programe naționale (i.e. Marea Britanie).
  • Nu este ok să nu putem centraliza datele pentru a putea crea programe de politici publice, nu este ok să nu putem avea registre pentru diverse afecțiuni în anul de grație 2017.

Nu doar informația medicală a evadat din spațiul rezervat până nu foarte demult specialiștilor, ci și corpul uman.


Ce arată totuși bine?

  • Exista și un studiu recent realizat de Medic One în parteneriat cu iSense Solutions pe un eșantion urban care arată că 7 din 10 români folosesc tehnologia pentru activităţi legate de sănătate.
  • Dar, poate și mai relevant, mulți doctori sunt „conectați”, folosesc tehnologie și sunt pe rețele sociale.
    Un exemplu de prezență extraordinară în mediul digital social este Spitalul Virtual pentru Copii, doctorul Mihai Craiu, care are acum peste 60.000 de followeri
  • Avem chiar o aplicație, MedArp, lansată de asociații de pacienți.
  • Avem și platforma iCEE.health, care conectează inovația locală cu influenceri globali și cu inovația globală. Este o platformă de network, educare, inspirație și de convergență dintre diverse dimensiuni care acum se regăsesc în spațiul sănătății digitale. Avem din primul an parteneriate naționale și internaționale (12 la ediția precedentă) și continuăm să agregăm.
  • De asemenea, este trackul de eHealth din cadrul iCEE.fest, primul eveniment din Europa Centrală și de Est care include toți participanții la sănătate – pacienți, profesioniști din sănătate, farma, IT, factori decizionali, oricine este interesat de inovație în sănătate și wellness. Suntem afiliați la etosul „Everyone Included” conceput la Stanford Medicine X (Stanford, US) și ne vom alătură declarației Patients Included, al cărui cosemnatar sunt, născută în Europa, inițiată de Lucien Engelen (REshape Center, Radboud UMC, Olanda).
  • Avem platforme nișate, ehealthromania, icee.news cu sectiune specială eHealth si iCEE.academy care oferă acces la prezentari din cadrul iCEE.health. Avem, de aproape un an, o comunitate online în continuă expansiune, grupul Facebook Healthtech Romania, care are peste 200 de membri, printre care și doctori si pacienți.
  • Avem centre medicale implicate in proiecte europene cu focus pe sănătate digitală. Un exemplu, proiectul LetItFlow – denumit in mod sugestiv, vine în ajutorul personalului medical (în special a asistenților medicali), prin intermediul unor dispozitive mobile de comunicare (Smartwatch si Smartphone), adaptate proceselor si fluxurilor de activități. Este un proiect coordonat de compania Integrasys din Spania și are parteneri SIVECO Romania, Spitalul Universitar de Urgență București, Noldus Information Technology Olanda, AIT – Austrian Institute of Technology și University Hospital Virgen Macarena, Sevilla, Spania.
  • Există foarte mult talent tehnic, IT, dar și ingineresc. Foarte mult talent tehnic la profesioniștii din sănătate, mă gândesc foarte mult la doctori, dar nu numai. Anul acesta, am fost abordată de foarte mulți doctori și rezidenți care doresc să inoveze.
  • Sunt deja câteva proiecte valoroase. Pe lângă SkinVision și Mira Rehab, care sunt mature, avem „al doilea val” – MEDIjobs (o platformă care reinventează recrutarea medicală), Atlashelp (platforma de terapie, parenting și dezvoltare personală), eCuore (inteligență artificială în cardiologie), Tremdix (proiect de inovație în neurologie), ENTy (reinventează ORL), Axosuits (reabilitare). Aici se cuvine să menționez Innovation Labs, care a oferit multe proiecte foarte bune pe sănătate și sigur va produce în continuare.
  • Vine și „al treilea val”, stimulat și de recentul hackathon pe sănătate (oct 28-29), inițiat de Johnson & Johnson și organizat de SEE. Este cel mai mare și mai important hackathon în sănătate din Europa Centrală și de Est, nu doar prin dimensiunea premiilor, ci și prin numărul de participanți, numărul de proiecte (21), diversitate.
  • Avem primul exit în Europa pe piața de wearables, Vector Watch. Sperăm să facem exituri mai bune, odată cu educarea și maturizarea antreprenorilor și investitorilor, și cu îmbunătățirea accesului la finanțare.

E nevoie de multă educație, de antreprenoriat la firul ierbii
În România, nu putem vorbi de direcții de dezvoltare, încă.
Dar cele mai dinamice, pentru că au timpul până de lansare pe piață mai scurt, sunt cele B2C, precum soluții de sfaturi medicale la distanță, soluții de wellness și fitness sau terapie psihologică, dar și ceva mai complexe, precum cele pe ingrjirea vârstinicilor. Dar apar și inițiative B2B și B2B2C.
Dezvoltarea acestui segment la nivel local este complexă. Depinde de mulți factori, inclusiv instituționali și culturali. De exemplu, telemedicina nu este acum posibilă, datorită unor reglementări.
Este nevoie de multă educație, de antreprenoriat la firul ierbii, dar și instituțional. Vom ajunge acolo, sper rapid, pentru că ar fi păcat să nu creăm un mediu propice pentru piața cu potențialul cel mai mare în acest moment.
Cum stă România față de dinamică globală a sectorului?
Avem ceva infrastructură administrativă, proiecte valoroase, talent tehnic și medical. Avem potențial fantastic dacă vom ști să îl valorificam.
Dar dacă nu accelerăm educația antreprenorială, dar și instituțională, din păcate vom asista fie la exodul soluțiilor valoroase, fie la pierderea lor pe parcurs, fie la un progres mult sub potențial.
Pe lângă nevoia de maturizare a antreprenorilor, avem nevoie și de fonduri, preferabil smart money. Adică finanțări care să aibă un nivel de înțelegere a acestei piețe foarte complexe, în mare viteză și cu cicluri de dezvoltare specifice.
Avem nevoie de acces la date, de colaborare cu furnizorii de servicii, facultăți de medicină, firme farma, IT&C și de dispozitive medicale, dar și de colaborare cu autorități, de creșterea investițiilor în cercetare. Da, sunt transformări pe care va trebui să le ardem rapid, să învățăm de la alții și să exploatăm cât se poate foarte puținii specialiști pe care îi avem la îndemână, să construim culoare de inovație pe orizontală și verticală.
O scurtă privire generală asupra fenomenului eHealth la nivel mondial: care sunt subdomeniile care se dezvoltă cel mai rapid?
Sănătatea digitală este piața cu cea mai rapidă și explozivă expansiune din ultimii ani. Anul acesta a înregistrat deja noi recorduri – conform ultimului raport Rock Health (vezi Graficul )

După cum am spus, piață de sănătate digitală este o piață emergentă, în flux; fragmentată nu doar prin diversitatea soluțiilor, ci și prin reglementări, fortificări culturale, număr mare de participanți. Categoriile și nișele sunt încă volatile și ne așteptăm să continue așa pentru câțiva ani.


Valul „democratic” în sănătatea digitală în România a fost chiar bine marcat de apariția siteului ehealthromania (noiembrie 2015) și prin iCEE.health (prima ediție iunie 2016). Dar a început, desigur mai devreme. De exemplu, Mira Rehab (reabilitare prin joc și tehnologie) și SkinVision (aplicație de detecție a cancerului de piele) au apărut în 2011, sigur mai sunt și altele.
Există și Asociația de Sprijin pentru Diabet, înființată tot în 2011, care acum rulează un program de telemedicină pentru pacienții pediatrici cu diabet de tip 1.
De asemenea, Asociația Noi și Diabetul, care a pornit de la o comunitate online; acum, pe Facebook, grupul a trecut de 5000 de membri și au avut prima conferință.


Toate domeniile sunt rapide. Anul acesta au luat ascendență ca finanțare

  • soluții pentru educația pacientului,
  • soluții inovatoare de dosare de pacient,
  • soluții pentru big data în health și biotehnologie,
  • dar și mai nou așa-numitele intervenții terapeutice digitale (i.e. Roche a achiziționat MySugr, o aplicație dezvoltată de un pacient cu diabet, de exemplu).
  • soluții de realitate virtuală sau augmentată care iau amploare atât în educația medicală, cât și în practica clinică, până în sala de operații. Chiar la iCEE.health am avut în acest an o premieră internațională – primul avatar al unui doctor a fost prezentat pe scenă noastră.

Anul trecut, peisajul era diferit în sănătatea digitală. Și peste doi ani, și peste cinci, va continua să se dezvolte.
Anul acesta, companiile farma și furnizorii de sănătate au devenit mult mai activi, iar companii precum Amazon și chiar Facebook au făcut primii pași în această piață.
Să nu uităm de Google, care tocmai a deschis un accelerator pentru startupuri pentru soluții de inteligență artificială în sănătate.
Apple continuă să fie principalul disruptor în acest domeniu, chiar și acum, trei ani mai târziu. Este impresionant cum duc mai departe viziunea lui Steve Jobs.
Cele mai mari inovații ale secolului 21 vor fi la intersecția dintre biologie și tehnologie
Cinci ani ca termen de previziune în sănătatea digitală este foarte mult. Pe lângă ce am spus mai sus, mai dau un exemplu: realitatea virtuală și/sau augmentată în sănătate abia era menționată anul trecut. Acum avem o explozie de soluții.
Educația medicală nu era în focus, acum a început să fie deja „atacată” de inovație.
Dar vă pot spune că vor lua amploare

  • intervențiile terapeutice digitale,
  • soluțiile de automatizare (deep learning, inteligență artificială),
  • robotica,
  • genomica,
  • soluțiile blockchain și tehnologiile similare vor avea primele tentative în sănătate, vom vedea noi modele de studii clinice, și poate și primul biotech născut într-un garaj.

Dispozitivele medicale bazate pe digital și senzori vor lua amploare foarte mare (pentru că farma și furnizorii de sănătate s-au activat).
Dacă ești atent la piață, știi încotro să o iei. În următorii ani vom avea și mai multe achiziții și o definire mai are a domeniilor.
A erupt o nouă paradigmă pentru sănătate. Vor fi din ce în ce mai multe schimbări. Dar pentru că este sănătate, progresul și global și local va fi condiționat și de factorii de decizie. Suntem în cel mai reglementat sector dintre toate și în cel mai complex.


„Este nevoie că doctorii și furnizorii de servicii medicale, profesioniștii din sănătate, dar și pacienții, să înceapă să facă schimbări. Trebuie să încetăm să așteptăm o soluție salvatoare de la guvern sau asigurători. Trebuie să facem schimbări noi înșine.” (Halee Fischer-Wright, MD, president and CEO of the Medical Group Management Association)


Pe lângă cele menționate pe parcurs, este nevoie în continuare de coagulare a mediului de inovație local, conectarea acestuia la cel internațional, crearea de punți pentru finanțări publice și private (instituționale și investitori angel și VC), este nevoie de know-how și know-who și know-what (sănătatea nu este business as usual), de „activarea” pacienților și a profesioniștilor în sănătate, de acces la date etc.
As încheia, în contextul României, cu un citat din profesorul și doctorul Robert Wachter (UCSF), de dragul clarității.
„Domeniul sănătății este atât de complicat… Trebuie să educăm politicienii să cântărească serios modul în care politica domină aspecte fundamentale ale îngrijirii pacienților și ale sănătății oamenilor. Când politica se insinuează prea mult în relația doctor – pacient… adesea o dă în bară.” (Prof. Robert Wachter).

CategoriesNumarul 7

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *