U

Un fenomen mondial care creează eficiență și lovește în locurile de muncă

Una din întrebările fundamentale care se pun în prezent este în ce măsura extinderea la scară largă a acestor tipuri de abordări ca „open source”, sharing economy”, economie circulară pot să submineze performanța în afaceri și în final piața muncii. Unii futurologi își fundamentează predicțiile privind scăderea locurilor de muncă în viitor și pe evoluția acestor fenomene.
„Share” este unul din cele 5 principii de bază ale economiei circulare

Termenul „open source” este mai mult decât un tip de aplicație software, el fiind asociat unui concept filozofic. Potrivit unei definiții Wikipedia (Wikipedia alături de sistemul de operare Lynux sunt probabil cele mai importante și mai mari proiecte de tip open source dezvoltate până în prezent) open source descrie practica de a produce sau dezvolta anumite produse finite, permițând accesul utilizatorilor să acționeze liber asupra procesului de producție sau dezvoltare. Exemple de asemenea aplicații se regăsesc în tehnologie, medicină, învățământ, cultură dar și în căutarea de stiluri de viață și muncă alternative, fiind un termen apropiat conceptului de „sharing”.
„Share” este și unul din cele 5 principii de bază ale economie circulare, unde se referă la utilizarea în comun a mijloacelor fixe și resurselor dar și la reutilizarea produselor și prelungirea duratei de viață a lor prin proiectare și eco design. Modele particulare ale conceptului sunt: cars sharing, bikes sharing, house sharing, office sharing, desk sharing, dar și incubatoarele de afaceri și clusterele de firme sunt modele de economie colaborativă.
Economia colaborativă sau sharing economy, potrivit Wikipedia, este un sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice și umane. Ea cuprinde creerea, producerea, distribuția, comerțul și consumul de bunuri și servicii de către persoane și organizații, în mod comun.
Una din întrebările fundamentale care se pun în prezent este în ce măsura extin-derea la scară largă a acestor tipuri de abordări ca „open source”, sharing economy”, economie circulară pot să submineze performanța în afaceri și în final piața muncii. Unii futurologi își fundamentează predicțiile privind scăderea locurilor de muncă în viitor și pe evoluția acestor fenomene.
Cum ajuta filosofia „open source” businessurile din IT
Și totuși evoluțiile din piața IT și nu numai demonstrează că mediul de afaceri este flexibil și poate integra aceste transformări iar la nevoia de performanță a oricăror procese umane cel mai bine răspunde mediul organizațional în gen-eral și cel de afaceri în mod particular. În domeniul IT sunt afaceri care s-au dezvoltat în jurul conceptului open source prin realizarea de aplicații specifice contra cost pentru clienți individuali derivate din
programul open source de bază sau
consultanță, în real estate s-au dezvoltat afaceri în jurul conceptului de share desk sau hot desk prin proiecte imobiliare care se bazează pe închirierea de spații pe termen scurt pentru lucrul cu ora sau întâlniri punctuale destinate atât firmelor mici sau liber profesioniștilor care lucrează de acasă sau sunt în tranzit prin orașele respective și au nevoie ocazional de spații de lucru sau întâlniri în centre de afaceri. De asemenea sunt servicii adiacente care sunt asigurate de acest tip de afacere cum sunt o adresă poștală fixă într-un centru de afaceri sau servicii de secretariat – asistență oferit pentru un număr divers de clienți, care altfel lucrează de acasă sau zone mai puțin accesibile.
Patru factori de influență din miezul oricărei afaceri
În relație cu evoluția economiei colaborative se află și tendința de creștere a numărului liber profesioniștilor care lucrează simultan în mai multe proiecte, pe de o parte, și scăderea, în general, a sentimentelor de apartenență și fidelitate față de organizații, pe de altă parte. Din acest punct de vedere organizațiile trebuie să creeze spații care să atragă și să mențină motivată resursa umană asupra propriilor proiecte și strategii.În acest context spațiile de birouri gândite ca centre de resurse, cercetare și diseminare a informațiilor au un rol foarte important.
Unul dintre cele mai răspândite instru-mente de planificare strategică și urmărire a performanței este Balance Scorecard Management care pune în evidență viziunea și strategia organizației ca elemente centrale influențate de patru factori cheie de succes valabili pentru orice afacere – organizație, respectiv: banii (compo-
nenta financiară), clienții, învățare și creștere oameni (perspectiva resurselor umane) și procese interne.
Acești patru factori de influență sunt elementele cheie – miezul oricărei afaceri – inițiative, însă pentru ca acești factori să facă să meargă afacerea au nevoie de un cadru, care în contextul actual este determinat, pe de o parte de dotările – amenajările fizice ale spațiilor, iar pe de altă parte de dotările IT&C.
Din perspectiva dotărilor – amenajărilor fizice avem trei factori majori de influență: clădirea, spațiile de birouri și posturile de lucru. Pentru fiecare din aceste trei grupe se pot stabili indicatori specifici. Principalele tipuri de spații de birouri care fac dintr-o organizație un centru de resurse și inspirație sunt:
1. Zona de asistență, recepție și așteptare, spațiu suport comun atât pentru personalul propriu cât și pentru clienți, parteneri și public larg cu influență directă și asupra performanțelor din zona clienți-comunicare-imagine-promovare;
2. Piața – loc de întâlnire, este un spațiu mai nou apărut în cadrul birourilor și ca urmare a economiilor de spațiu făcute în urma implementării locurilor de muncă de tip rotativ și mobil. Și acest spațiu poate fi folosit ca spațiu și facilități comune atât pentru personal cât și pentru parteneri. Urmare a creșterii ponderii întâlnirilor informale multe din întâlnirile cu parteneri pot avea loc în acest spațiu, cu atât mai mult întâlnirile dintre angajați. Aici de obicei sunt și facilitățile de tip cafetărie. Impactul acestui spațiu este direct atât în zona clienților-comunicării-imaginii cât și asupra perspectivei creșterii și dezvoltării personalului dar într-o anumită măsură influențează și perspectiva proceselor interne;
3. Sălile de întâlnire, urmare a creșterii importante a comunicării și ponderea acestora în cadrul spațiilor de birouri, a crescut și spațiul alocat acestora, ele fiind în general de două tipuri: unele destinate întâlnirilor mai puțin formale, pot fi folosite inclusiv pentru întlnirile de lucru pe echipe și altele destinate întâlnirilor formale pentru care spațiul trebuie să comunice valorile și identitatea organizației fiind folosite atât pentru întâlnirile strategice interne, cât și pentru prezentările și negocierile cu parteneri. Impactul acestor spații este direct asupra tuturor celor trei perspective respectiv clienți-comunicare-imagine, procese interne și creștere-dezvoltare personal;
4. Posturile de lucru operative de diferite tipuri pentru a servi ca suport pentru cele trei tipuri de muncă definite generic: staționară, rotativă și mobilă. Impactul lor direct este asupra perspectivei proceselor interne. Munca de tip „staționar”, este cea unde se lucrează cel mai frecvent la propriul birou, munca de tip „rotativ”, este cea în care se lucrează cel mai frecvent la birou dar în diferite locuri comparativ cu postul de lucru de bază, iar munca de tip „mobil și variabil”, este cea în care se lucrează adesea în afara biroului, în călătorii, din diferite locuri sau de la diferite posturi de lucru.
5. Posturile de lucru executive care pot fi în birouri de tip celular sau deschise dar în general chiar și în acest caz sunt posturi de lucru cu masă de birou individuală, personală și delimitată de posturile de lucru operative. Influența lor majoră este în special asupra per-spectivei proceselor interne dar în multe cazuri și asupra perspectivei clienților;
6. Posturile de lucru directoriale sunt de regulă în birouri celulare individuale și personale și au impact direct major asupra tuturor celor trei perspective principale: clienți, procese interne, creștere și dezvoltare.
La fel cum tendința actuală de implementare a posturilor de lucru de tip share – rotative, mobile și variabile în detrimentul celor staționare a creat oportunități pentru crearea de spații de socializare și relaxare în clădirile de birouri cu siguranță modelele open source și principiile economiei colaborative și circulare vor crea noi oportunități de afaceri, locuri de muncă și un nivel al calității vieții ridicat și în același timp prietenos cu mediul.
GreenForest este cel mai important producător de mobilier de birou din România cu o cotă de piață de circa 10% dar cu o prezență importantă și pe alte piețe ale Uniunii Europene și nu numai.
Misiunea GreenForest este de a crea valoare pentru clienți prin furnizarea de soluții profesionale de amenajare cu mobilier în scopul creșterii calității vieții si in acord cu principiile dezvoltării durabile.
Prin soluțiile profesionale de amenajare cu mobilier GreenForest urmărește realizarea unui ambient adaptat nevoilor desfășurării proceselor umane in condiții optime de siguranță, eficiență si confort. GreenForest își propune urmărirea principiilor dezvoltării durabile prin protejarea, susținerea și îmbunătățirea capitalului uman, natural și financiar pentru viitor.

CategoriesNumarul 1

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *