U

Un mare pericol la orizont și două soluții de reinventare a IT-ului românesc

Aud din ce în ce mai mult cuvinte de laudă la adresa industriei de IT din Iași: creștere fulminantă față de anii trecuți, un nou Silicon Valley, premii la concursuri internaționale, o nouă companie consacrată își deschide birouri la Iași, etc. Toate acestea ar trebui să mă bucure, să mă facă să fiu mândru de orașul în care trăiesc, dar nu pot să nu mă uit cu un ochi sceptic și să mă întreb cât o vom mai putea duce așa? Există motive pentru care migrarea mai spre est a căutării de talente în IT este încetinită (suntem la granița estică a UE, spre deosebire de Polonia/Ungaria), intrarea în orientul îndepărtat (India, China) s-a făcut deja pe o altă filieră, etc., dar aceasta nu poate fi amânată la infinit.

Asamblez calculatoare, deci sunt IT-st
Îmi construiesc cu greu o imagine legată de începuturile industriei IT în Iași și asta pentru că mă bazez în principal pe povestiri ale celor care au activat profesional în perioada anilor 90. Să fim sinceri, a fost o etapă în care e greu de înțeles ce s-a întâmplat și în alte arii economice, ca să nu mai vorbim de politică.
Totul a pornit de la informatizarea care există în industria de stat, în centrele de calcul ale întreprinderilor și institutele de cercetare de dinainte de 1989 și de la sistemul academic de profil, din fericire prezent în marile centre universitare din țară. Specialiștii de-atunci se uitau cu jind către vest, în principal către Statele Unite, unde fenomenul IT era în plin elan. Uitat e cam mult spus, pentru că abia în a doua jumătate a anilor 90, la mai bine de 5 ani de la crearea WWW, am început să avem posibilitatea de a ne conecta la resurse online (posesorii de modemuri 56k, abonament telefonic cu 1 impuls la 10 min noaptea și un cont la DNT erau printre cei privilegiați).
De aceea într-o primă etapă a luat avânt maxim componenta de IT retail (a se citi exclusiv HW, că SW a venit ceva mai târziu). Dorința nestăpânită de acces la tehnologia digitală a făcut ca piața să explodeze și astfel au apărut marile nume de retail în IT, care aveau cele mai moderne magazine pe bulevardul Ștefan cel Mare. Salariile generoase au atras mulți tineri care au dorit să-și înceapă cariera în acest fel, în detrimentul al studiilor de specialitate. Decalajul tehnologic față de lumea occidentală era imens; utilizarea sistemelor de calcul în România (așa cum erau ele până atunci, adică mainframe-uri cu cartele perforate și benzi magnetice) era de apanajul specialiștilor în IT.
De aceea ideea de specialist a fost greșit asimilată activităților de asamblare PC atunci când aceste dispozitive au început să-și facă apariția pe piață. Din fericire, tot generația anterioară a fost cea care a ținut cârma și a dat direcția corectă de dezvoltare IT-ului ieșean.
Firmă IT, caut apartament
În tot acest timp, în umbra acestui boom tehnologic, adevărații profesioniști din IT au înțeles că valoarea adăugată o aduce dezvoltarea de aplicații software și au căutat, în Occident, potențiali clienți pentru a-și pune la dispoziție cunoștințele. Trebuie să recunoaștem ca învățământul în domeniu, deși învechit ca și tehnologie, a fost făcut însă, la un nivel teoretic foarte bun, cu orientare către matematică și algoritmi. La dezvoltarea acestui nou capitol au contribuit într-o mare măsură acei care au avut șansa (a se citi și curajul) de a intra în contact direct cu parteneri din USA sau Europa de vest sau chiar au decis să-și continue viața acolo.
Ei au adus înspre Iași primele proiecte, întâi lucrate în timpul liber, după programul de la stat, apoi, pentru cei mai întreprinzători, într- o mică firmă de 2-3 oameni cu sediul social (și biroul desigur) în propria locuință. Se muncea mult, întotdeauna la cerere, pe orice tehnologie, iar volatilitatea întregului business era foarte mare (cash flow-ul consta în număratul de bancnote verzi și împărțitul în teancuri mai mici). Beneficiarii erau în general mici întreprinzători din vest, ale căror planuri de viitor rar se întindeau pe mai mult de 6 luni.
Mulți din cei care și-au început propriile afaceri cu entuziasm, dar fără experiență și neglijând importanța marketingului, a PR-ului, au eșuat; alții au avut afaceri care au crescut fulminant, dar nu au fost sustenabile pe termen lung. E perioada când au apărut și idei și companii care au construit produse și branduri serioase (Gecad, Bitdefender).
Fenomenul outsourcing
Etapa anterioară a adus cu sine o perioadă de intensă învățare. Limbajele de programare studiate în facultate erau depășite, iar acum se cereau tehnologii moderne (C, Fox-Pro). Cărțile de documentație erau la mare preț, iar copiatoarele nu mai făceau față în a multiplica la infinit aceste manuale care deveneau, la fiecare copiere, din ce în ce mai ilizibile.
Dar reputația s-a creat: există specialiști buni și ieftini în acest colț de Europa. Desigur, emigrația a continuat, în special spre continentul nord american, ceea ce a făcut să scadă pe de o parte numărul IT-știlor din oraș, dar pe de altă parte, a creat noi oportunități de afaceri, aceștia fiind atât intermediarii cât și garanții morali pentru echipele de lucru ce apăreau în Iași.
Încet, încet, antreprenori mai mari, care activau în outsourcing, au început să pună bazele unor birouri în oraș. Astfel au început să apară angajamente care cereau mai mult de 10 oameni, care introduceau primele procese de dezvoltare software, care presupuneau repetabilitate și mentenanță. Acesta a fost momentul când, pe lângă procesele de „core business”, am importat și concepte de dezvoltare organizațională. Primele evaluări individuale de performanță au părut stranii, dar au fost primite cu mare căldură pentru că însemnau creșterea veniturilor. Din păcate acestea s-au suprapus peste o perioadă de inflație galopantă, ceea ce a făcut ușoară susținerea lor cu valută externă, dar au creat totodată așteptările legate de măririle anuale consistente.
Creșterea accelerată din acea perioadă s-a datorat și faptului că exista un surplus de talent în piață. „Sună ciudat azi; îmi amintesc că primeam sute de CV-uri pentru un post și facem interviuri câte 3-4 zile. A fost perioada când au ieșit de pe băncile școlii generații cu pregătire foarte solidă și care, beneficiind de experiența și accesul la noile tehnologii (ex. Windows 3.1, Visual Studio 1.5) aduse de acești investitori, au progresat rapid și au devenit performante.” își amintește Nicu Popescu, care a trăit direct acea realitate.
Începuturile ideii de valoare adăugată
În anii 2000 a continuat creșterea numărului de linii de cod scrise la Iași, creștere finanțată aproape exclusiv cu capital extern. Au apărut în acest peisaj din ce în ce mai divers și com- panii de produs, care și ele ținteau crearea unui birou offshore cu scopul de a scădea presiunea costurilor pe activitățile de dezvoltare. Acest pas a adus cu sine, ce-i drept nu de la bun început, o componentă nouă în activitatea de dezvoltare SW: inovația. R-ul din R&D (Research and Development) a început să capete amploare, într-un mod natural, ajutat de curiozitatea noastră nativă și de dorința de a ne face remarcați prin eficiența și inventivitatea soluțiilor.
Treptat, atât companiile de produs cât și cele de outsourcing au început să aducă la Iași proiecte întregi, să creeze rolurile necesare pentru dezvoltarea acestora.
Cazuri în care au fost aduse aici și activitățile de Business Development au existat, dar în număr foarte redus, multe din produsele dezvoltate fiind țintite către piețele unde activau companiile părinte.
Rețeta succesului pe termen lung
Făcând o analiză detaliată a peisajului din industria IT ieșeană, afirmațiile din debutul acestui articol nu par deloc exagerate. În plus, prin scurta istorie rememorată mai sus, procesul pare unul organic, stabil și de durată.
Trecem însă cu vederea unul din factorii cei mai importanți care a facilitat această dezvoltare: costul. Dacă în anii 90 raportul între salarizarea în România și cea din US (în domeniul IT) era de 1:10 sau mai puțin, în anii 2000 a crescut la 1:5, iar în decada curentă este în jur de 1:3 cu tendința accentuată de creștere. Odată ce avantajul financiar va fi neglijabil, ceilalți factori care susțin atractivitatea pieței IT din Iași trebuie să primeze.
Există motive pentru care migrarea mai spre est a căutării de talente în IT este încetinită (suntem la granița estică a UE, spre deosebire de Polonia/Ungaria), intrarea în orientul îndepărtat (India, China) s-a făcut deja pe o altă filieră, etc., dar aceasta nu poate fi amânată la infinit.
Părerea mea este că avem două șanse importante:
a) Inovația – transformarea activităților din cele de execuție în cele de creație. Business Development, indiferent pentru ce piață, este piatra de temelie în a crea cadrul pentru introducerea de soluții/produse noi, viabile comercial, cu impact pozitiv în EBIT. De aici, mobilizarea echipelor de dezvoltare pentru a implementa acele soluții vine natural, stimulând simțul responsabilității asupra livrabilului. Interacțiunea directă cu beneficiarul final, închiderea buclei de feedback cu acesta foarte din scurt, vor face ca echipele să se simtă parte din acel produs și astfel, răspunsul la întrebarea „Ce proiect vom face în continuare?” să vină de aici, de la noi.
b) Antreprenoriatul românesc – pe măsură ce creșterea cu capital extern va încetini sau chiar stagna, aceasta trebuie să fie înlocuită de dezvoltarea de activități cu capital local, în care interesul pentru extinderea afacerii să fie exclusiv al antreprenorilor locali. Chiar dacă există capital în alte industrii decât cea de IT, o lipsă de încredere sau poate o lipsă de viziune face ca acesta să nu fie (încă) orientat către start-up-uri din tehnologie. Să nu neglijăm totuși posibilitatea comunității de IT de a se autofinanța,să spunem, cu 10% din profit reinvestit. 10% din ce? Din„nr. salariați IT”x„salariul mediu în IT”. Crowdfunding!
Cele două direcții de dezvoltare sunt independente, dar atunci când se intersectează, pot crea nume de referință, poate și cu impact la nivel mondial. Avem astfel de exemple în România, dar sunt extrem de rare și circumstanțiale.
Abia atunci când vor deveni o obișnuință, vom putea vorbi despre un nou Silicon Val- ley; până atunci vom fi doar o concentrare locală de specialiști. Avem material excelent, trebuie doar să-l punem la treabă. Dacă analogia cu o planetă în formare care începe să aibă activitate geologică sub influența propriei gravitații, după ce depășește o anumită dimensiune este una validă, atunci probabil va trebui să așteptăm să mai creștem. Ne permitem însă luxul acesta?
Și totuși, ce ne reține?
Apreciez, și fac asta cu mare sinceritate, pe cei care au început deja să construiască acea piață IT de termen lung în Iași. Mă refer atât la antreprenori (de la start-up-uri până la companii cu nume deja consacrate) cât și la manageri care activează în multinaționale și care au înțeles perfect acest lucru. Sunt, însă puțini și nu suficient de mediatizați, în pofida celor câteva evenimente de profil.
Din păcate, chiar și acestea se adresează tot celor care sunt „early adopters” ai acestui trend, tot unei minorități. Consider că este de datoria noastră a tuturor celor care activează în industria IT din acest oraș să învățăm ceva de la ei, dacă nu modelul de business, măcar cum au depășit barierele mentalității colective prezente, mutilată de 50 de ani de comunism și încă 20 de democrație prost înțeleasă.

CategoriesNumarul 2
  1. Ovidiu Eremia says:

    Dati va rog exemple de antrepenori si manageri pe care sa-i urmam ca exemplu in acest nou trend de consolidare a IT-ului in Iasi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *